M-am intrebat de multe ori ca Dumnezeu are nevoie de mine dar mi-am dat seama ca ma insel. Dumneze nu are nevoie de mine, eu am nevoie de Dumnezeu. Pentru ca Dumnezeu mai are oameni!
Dumnezeu intodeauna a avut oameni. Dumnezeu intodeauna a avut prin cine sa lucreze. De multe ori ne vedem in jurul nostru unii pe alti si vedem pozitia unuia si pozitia altuia. Il vezi pe unul cum lucreaza pentru Dumnezeu, il vezi pe altul ce face pentru Dumnezeu si iti dai seama ca deseori face omul si nu Dumnezeu. Dumnezeu are nevoie de mine cand eu am nevoie de El si cand eu il caut pe Dumnezeu din toata inima, atunci Dumnezeu se lasa gasit.
Dumnezeu niciodata nu ma va baga cu forta intr-o lucrare. Dumnezeu niciodata nu ma va chema fortat intr-o lucrare. Dumnezeu nu va da cu sila o binecuvantare si nu ma va aseza intr-o lucrare cu sila. Todeauna eu ca om trebuie sa-l caut pe Dumnezeu si El se va lasa gasit.
Da-mi voie sa iti zic ca Dumnezeu nu se lasa gasit oriunde. Pe Dumnezeu nu-l poti gasi in orice cantare. Pe Dumnezeu nu-l poti gasi in orice predica. Pe Dumnezeu nu-l poti gasi in orice biserica. Pe Dumnezeu nu-l poti gasi in orice loc al rugaciunii. Dumnezeu nu este oriunde!
Traim vremuri in care multi spun, Dumnezeu este oriunde. Dumnezeu este si aici si acolo si in cantarea aceea. Dumnezeu este si in biserica aceea si in persoana respectiva. Dumnezeu vorbeste si prin persoana respectiva. NU! Dumnezeu vorbeste prin oamenii care-l cauta cu adevarat, care traiesc pocainta cu adevarat si omul care-l cauta cu adevarat e omul care nu iubeste pacatul. Nu traieste in pacat, nu se compromite, e omul care nu fura, nu minte, nu traieste in imoralitate. E omul care nu-si pierde vremea oriunde. E omul care nu iubeste viata si lumea aceasta cu placerile ei. E omul rugaciunii, e omul zdrobit. E omul care sta intre cer si pamant atarnat, ingenunchiat in camera lui. Cea mai puternica scena unde sta un om care-l cauta pe Dumnezeu e cea din Matei 6:6. Odaita Rugaciunii!
Il cauti pe Dumnezeu? daca tu cu adevarat te rogi. Daca nu te rogi, nu esti cu adevarat un om care-l cauti pe Dumnezeu. Mai degraba esti unul dintre oamenii care-l cauta pe Dumnezeu doar de forma.
In Ieremia Dumnezeu striga astfel: “cheama-ma si iti voi raspunde si iti voi vesti lucruri ascunse, lucruri pe care nu le cunosti.” Doamne, sunt atat de multe lucruri ascunse in viata mea pe care nu le cunosc deoarece nu mi le-ai descoperit. Au fost atat de multe lucruri in viata mea pe care nu le-am inteles pentru ca nu l-am cautat. Nu am ajuns sa cunosc valoarea rugaciunii pana nu am cazut pe genunchi si am strigat catre Dumnezeu si am zis: Doamne am nevoie de tine!
N-am cunoscut taina ascunsa in cantare pana nu am ingenunchiat inaintea lui Dumnezeu cantand. Pana cand nu am oprit agenda mea in loc si am zis: Doamne aleg sa nu mai merg nici unde. Aleg sa stau in odaita si sa-ti laud Numele ca sa pot sa simt prezenta Ta mai mult ca niciodata.
Am simtit pe Dumnezeu si am cunoscut tainele lui Dumnezeu in momentul cand am zis: “Doamne, trebuie sa ma rastignesc fata de lumea aceasta pentru ca semnul crestinului, nu-i vocea lui frumoasa, semnul crestinului nu-i predica bine pusa la punct, semnul crestinului nu-i nici macar adunarea construita, nici macar o haina. Semnul crestinului e urma cuielor.
“Daca nu ai murit fata de lume, Tu nu te numesti crestin”
Daca nu ai murit fata de lume e in zadar sa spui: Hristos a inviat de pasti. Daca nu ai urma cuielor, in zadar cantarea ta pusa pe un album sau pe fondul unui videoclip in lumea virtuala. Daca nu ai cu adevarat urma cuielor esti un om care nu te numesti crestin.
Adevarul este ca-l cautam pe Dumnezeu prea putin. Te intreb, cat il cauti pe Dumenezeu intr-o zi? cat il cauti pe Dumnezeu in timpul diminetii, in timpul serii? cat il cauti pe Dumenzeu citind Scriptura, stand de vorba cu El?
Daca l-ai cauta pe Dumnezeu cu adevarat, tu nu te-ai mai teme de ceea ce se intampla pe pamant astazi. Oamenii se confrunta astazi cu teama, cu renuntarea la Dumnezeu pentru ca, multi sau obijnui cu El pentru ca, este libertate. Nu ni s-a intamplat nimic, nu am avut razboaie, lipsa hainelor, lipsa hranei in casa. Si totul a fost bine!
Da Dumnezeu a fost cu noi in libertate dar noi nu am fost cu El in libertate. Si adevarul realitatii de astazi este ca, Dumnezeu a oprit in loc Biserica, a oprit in loc familia. A oprit Dumnezeu in loc adunarea mica sau mare pentru ca sa ne arate ca noi, nu l-am cautat pe Dumnezeu cu adevarat.
Este vremea cand Biserica sa nu fuga de prigoana ci de pacat. Este vremea cand Biserica sa nu fuga de o Biserica inchisa, de o lege care se da ci de pacat. Fugim de lucrurile care nu dorim sa ni se intampla in adunarile noastre, sa nu ni se inchisa drumul spre adunare, dar nu ne dorim sa ni se inchida drumul spre pacat. Ei, Dumnezeu a inchis totul ca sa ne ofere libertate. Libertatea a facut din noi, crestini de mana a doua!
Este vremea cand crestinul trebuie sa intre in linia intai si trebuie cu adevarat sa traiasca cu Dumnezeu. Sa fi crestinul acela autentic si sa dea dovada ca sa nu se teama. Sa fi crestinul acel care da dovada ca este crestin, este odata de rugaciune. Locul Ghetismani, acolo spui faca-se voia Ta Doamne si nu voia mea.
